Pentru tine as invata sa fur mirosul florilor de cireş, cu care sa te dezmierd mai apoi, as deprinde arta de a lăsa deoparte orgoliul, as rămâne nemişcata un timp fara sfârşit, adulmecându-te, imaginându-te, as face rugăminţi emoţionante vântului, promisiuni destinului, as sta ceasuri adunând roua de pe florile de liliac, ca sa-ti ating dupa aceea o singura clipa buzele, as şti sa aştept fara limita, intr-un loc, o propoziţie simpla a preocupărilor tale, as piti in pumni liniştea marii dându-ţi-o in dar intr-o zi de aprilie, as implora zeii sa-mi dea o porţie de ambrozie, pentru a o împărţi la un miez de noapte, mi-as cheltui toata averea nevăzuta a spiritului, cumpărând câteva cuvinte de iubire, te-as ispiti cu miscari lascive si nu as epuiza actul, suferind, aş îngenuchea, implorându-te sa mă laşi sa memorizez clipa atingerii trupului tău… si multe altele as face, triviale sau nu, doar ca sa-mi înţelegi atitudinea.